Always by your side [ROMANTIC] [+18(in unele parti)]

Fic de la mine...Enjoy it!

Personajele:(principale)

Zoe: Are 18 ani, locuieste in Franta, ii plac dulciurile si are un mic secret… ii plac fetele.
Din cauza acestui lucru se simte din ce in ce mai rau, fiindca nu vrea sa dezvaluie nimanui acest lucru, doar la momentul potrivit.

Diane: Are 18 ani, este colega cu Zoe, si prietena ei cea mai buna… Are si ea o oarecare atractie pentru fete, chiar daca Zoe nu i-a pomenit de secretul ei.

Bailey: Este fratele Zoe, are 16 ani… A auzit de secretul surorii lui mai mari, dar nu secretul intreg, asa ca, impreuna cu prietenul lui cel mai bun Denis incearca sa il afle.

Denis: Cel mai bun prieten al lui Bailey, are 16 ani si il ajuta in aflarea secretului surorii lui, Zoe.



Cap. 1 Introducerea

Stau si privesc fulgii de nea cum cad lin pe pamantul rece. Pielea mi se face de gaina cand simt un aer cald pe gatul meu. Nu imi intorc capul sa vad cine e, vreau sa stau aici… Aerul acela e mult prea bun ca sa ma mai misc…
Z(zoe):”Ce bine e… Nu vreau sa se opreasca.”
Aerul dispare, astfel incat imi pot intoarce capul, sa vad cine sau ce a produs acea senzatie… Dar raman socata. Eu cu Diane ne aflam fata in fata, nas in nas...
Imi vine sa o sarut, dar poate ma va crede ciudata, fiindca am o atractie pentru fete.
Z: Diane, ce faci aici?
O intreb linistita, in timp ce ii simteam inima cum bate.
D(diane): Vroiam sa vad ce faci… Si daca azi vi la scoala.
Ma departez de ea si ma uit la ceas, care ticaie sacaitor.
Z: Da… Asteapta putin.
Ii spun zambind, si o imping afara, sa ma imbrac. Imi parea chiar rau ca nu era cu mine, dar am nevoie de putina intimidate. Inchid usa cu cheia si merg langa dulap, de unde scot o pereche de jeansi, un top si un hanorac. Ma imbrac repede, imi iau adidasii, geanta, pachetul pentru scoala si ies din camera.
Z:Multumesc ca ai avut rabdare sa ma astepti!
Ii spun zambind si o sarut pe obraz, prieteneste, cum fac in fiecare dimineata.
Diane roseste putin, incat sa nu pot vedea, dar tot observ asta… Iesim impreuna din casa si mergem catre scoala.
Pe drum niciuna dintre noi nu spune nimic. Ba ne uitam la casele din drum, ba la masini, sau chiar la cer.
Nu imi place cand nu vorbim… Am intentia de a deschide tot felul de subiecte interesante, pentru mine… Dar poate obositoare pentru ea. Imi zambesc, ma aplec si fac un bulgare de zapada, caruia ii fac o fata, sa pot comunica si eu cu cineva pe tot parcursul drumului catre scoala. Dar nu apuc sa “comunic” cu el, caci deja am ajuns la scoala.
Intru deodata cu Diane in scoala, urcam scarile care acum parca nu mai au sfarsit, spre clasa noastra.
Z: Diane… De ce tot drumul ai fost asa de, tacuta?
O intreb cu putina timiditate in voce si intru in clasa.
Diane isi lasa capul in jos si imi raspunde pe un ton destul de mohorat.
D: Ma gandeam… Ma gandeam la multe lucruri.
Z: Cum ar fi Raoul, nu?
Diane se uita la mine cu parere de rau, ca si cum mi-ar ascunde ceva.
D: Nu… Nu vreau sa stau ca si celelalte fete isterice sa umblu dupa baietii populari.
Schitez un zambet, plin de sperante si de calm. Poate ca are si ea o oarecare atractie pentru fete… Poate pentru mine.
D: Zoe, s-a intamplat ceva cu tine?
Ma uit la ea si zambesc.
Z: Nu... Nu e nimic!

Asa, in primul rand as vrea sa iti zic ca m-a atras latura ciudata a orientarilor celor doua fete, acesta fiind de fapt motivul pentru care am continuat sa citesc introducerea ficului tau.
Ideea in sine e draguta, dar am cateva critici:
~ ai grabit cam tare actiunea! puteai pune mai multa descriere, sa fie mai savuroasa lectura, daca intelegi ce vreau sa spun.
~ partea asta nu-mi place:

Citat :

Schitez un zambet, plin de sperante si de calm. Poate ca are si ea o oarecare atractie pentru fete… Poate pentru mine.
D: Zoe, s-a intamplat ceva cu tine?
Ma uit la ea si zambesc.
Z: Nu... Nu e nimic!

este mult prea evidenta! adica nu stiu, parca nu este normal sa banuiasca asa din prima preferintele prietenei ei... parca e prea de domeniul fantasticului!

oricum, pana acum este ok pentru inceput.
astept continuarea!